Tăcerea

Zilele tăcerii din parte lui mă pun pe gânduri, întârzierea la masă mă pune pe gânduri, întârzierea după ora de muncă mă pune pe gânduri. De câteva zile în coace e o tăcere enormă nimic nu îmi mai cere să-i accept, nimic nu îmi mai vorbește de ea, am impresia că cevai se pune la cale, sau pur și simplu sunt mințită în continuare. Peste câteva zile trebuie să plecăm în vacanță el ma invitat să merg cu el, eu i-am spus de la început că da, dar acum am unele îndoieli din tăcerea lui, și cred că la sigur nu voi merge, noi suntem într-o casă ca doi străini, el face ce vrea în schimb eu nu am dreptul,el îmi spune eu sunt bărbat, tu ești femeie trebuie să fii curată ca lacrima. Îi dau întrebarea cum Carolina acceptă să aibă așa iubit, îmi spune cum accepți și tu așa și ea, eu nu-l accept, noi trăim separat în aceeași casă, în schimb el când se vede cu ea, îmi imaginez, nu degeaba a fugit până acolo. Astăzi a întârziat cu 2 ore de la ieșirea de la serviciu, unde a fost, nu mi-a spus și nici nu l-am întrebat, mi-a scris un mesaj, cei cu tăcerea aceasta?

Eram cu cățelul și cu Tudor afară și nici nu am dorit să-i răspund. Când a venit a venit rece și abătut.am întrat în casă și fiecare cu ocupația lui. Dacă sau începutul sa rupt legătura în familie sunt convinsă pe propria experiență, că nu mai mai poți lega nimic, poate să treacă și ani întregi că nimic nu se schimba, eu am mai bine de 3 ani de când duc această luptă și e totul in zadar, nustiu dece el mai stă cu noi, dz frică că ne va pierde pentru totdeauna, sau din egoism să nu cumva să aparțin altcuiva.

Da știu totul depinde de mine, probleme e ca nu am încă acea tărie sa pot spune stop și să iau viața de la capăt. Este Tudor care pentru el încă mai zăbovesc, este prea mic ca să îl fac sa sufere.

Răutatea

Ma gândesc dece oamenii vor să fie atât de răi, la ce ajută răutate?Totul ce s-a întâmplat în viața mea continuând să lupta pentru copil meu realizez că oamenii pe care îi iubești și care ții mult la ei, și din ce în ce mai mult le arăți că îi iubești și că ai nevoie de ei, ești din ce în ce mai mult respins…Încerc și văd cu ochii mei că dacă te bagi în sufletul omului, el rămâne indiferent de tine, dar dacă tu arăți indiferență față de el, el se poartă cum e mai frumos, problema la mine e că nu pot să rămână indiferentă, după 13 ani de căsătorie, că așa ușor să arunc totul la gunoi.Dece noi oamenii nu prețuim ceea ce ni se oferă, dar ne băgăm capul în noroi, eu mă socot o femeie puternica,după toate care le-am avut și le mai am, nustiu cât timp am să reușesc să fiu puternica, dar ma rog la Dumnezeu sa îmi dea sănătate, ca sa pot să îmi cresc eu copilul. Eu încerc și cred că dacă lucrezi la un om poți să-l faci bun, poți să-l schimbi. Este mult mai ușor să lași pe cinevai și să pleci, și să ei pe altcineva nou, dar nu uitați că nimeni în lumea asta nu este mai bun de cât cel care îl ai încă lângă tine, răutate există la toți, așa acum e la modă să fii rău. Uită-te în jurul tău, toate femeile suferă, s-au mai nou sunt și bărbați care suferă din cauza femeilor,și dece să umblu din bărbat în bărbat ca să caut fericirea, nu exista fericire. Primii ani toți îs buni și îți promit marea și sarea și noi tinere fragile în lumea asta de familie credem totul, și ne punem sufletul pe tava, iubim orbește pe cineva, dar nu ne iubim pe noi…Noi ar trebui mai întâi sa ne iubim pe noi, dacă vrem ca cineva sa ne iubească și să ne poate cinste.

Lupta continuă…

Se face mai bine de jumătate de an de când duc lupta cu nepoata și soțul, am jumătate de an unde nu-i zi să nu plâng, când spun asta spun pe bune, nu-i zi să nu plang, nustiu cât mă va ține Dumnezeu sănătoasă, am mai bine de jumătate de an zi de zi îmi doresc să mor, viața mea nu are viitor din cauza lor, la divorț nu vrea, separați nu vrea, ea nu se poate calma, ea nu înțelegi cât rău provoacă, mă întreb cum poți face atâta rău unui om care chiar nu ți-o făcut nimic, singură și-o băgat capul în probleme, eu trăiesc încă momentul de inconștientizare, încă nu realizez că asta e în realitatea ce mi se întâmplă, și mă întreb dacă voi realiza asta vrio dată, sau spitalul de psihiatrie mă așteaptă, mă rog la Dumnezeu să îmi țină sănătate, pentru copilul meu, ca să-l pot crește eu, că știu că mai bună mângâiere decât a mea nu va primi de la nimeni.

Atât de mult îmi iubesc copilul că nu pot realiza câtă răutate mi se întâmplă, pentru el închid ochii la tot ce mi se întâmplă, desigur cearta e la ordinea zilei, îmi spune că nu mă obligă, dar nici să divorțeze nu vrea, eu nu pot să fug, că am copil, eu când încep sa vorbesc ca sa divorțez de el si copilul sa rămână cu mine, ma înjosește și îmi spune că nu sunt o mama bună, că nu știu sa vorbesc cu el, că nu-i dau o educație bună, și aici mă discurajează și dau mâinile în jos, și nu mai reușesc nimic, cred că el are dreptate. Nu am curajul să pun stop acestui soț toxic. 🙁

Obligată să trăiasc cu el!

Am ajuns să o văd si pe asta pe bune…Numai la televizor auzeam despre bărbați care trăiesc cu două femei, dar am ajuns că și în realitatea să văd asta cu ochii mei, în familia mea…Soțul meu mea zis verde în ochi că el vrea să aiba două femei pe mine, și nepoata. Sunt distrusă, divorț nu vrea să dea, și chiar de divorțam, oricum voi fi a lui că el nu poată fără de mine, sa deprins cu mine, și nu își imaginează să mă vadă la brațul altui bărbat, plâng în fiecare zi la ce sa ajuns dintr-o așa zisă joaca de a lor, din aventura lor, să fiu tot eu cea care sufera, da poate mulți spuneți de ce nu fug de la el, în primul rând am un copilaș, care e foarte de preț pentru mine, dar și pentru el, copilul îl iubește enorm, și nu vreau să fac copilul meu să sufere… Mai bine mă las pe mine sa sufăr de cât să sufere copilul…Știu că asta e o greșeală,dar nu pot face nimic, nu am putere să iau viata in piept și sa merg mai departe, fără de el, țin la el mult, si cel mai tare e ca de un timp îmi e tare milă de el, îmi dau seama că el are nevoie de ajutor, eu cred că el este bolnav și nu îmi permite inima să-l las așa, aș fi tare fericită, dacă l-aș ajuta să scapi de aceasta boală.Nustiu cum el se gândește să trăiască cu doua femei dar mi-a zis-o.Ma ea groaza și frica, și tot odată silă când mă gândesc la ce mi-o zis..

Polyamoria este un nou fel de iubire!

Dacă nu mă înșela soțul nici nu mai știam că există așa fel de iubire…

Polyamoria este un fel de iubire, adică o persoana poate iubi mai multe persoane.Aceste relații se bazează pe libertatea sentimentală și sexuală respingerea obligației de exclusivitate egalitatea și onestitatea între parteneri și respectul pentru individualitatea și autonomia fiecăruia.

Soțul mea spus eri că el vrea să trăiasc și cu mine și cu nepoata, că el a încercat să se debaraseze de ea, dar nu poate, și nici fără mine nu poate, ține la mine și îi frică sa ma piardă.

Oamenii o iau razna. Am impresia că Dumnezeu a adormit și nu vede de obosit ce este că lumea o ea razna, cu tot ce se întâmplă în lumea asta.

Eu zic acest persoane care au așa viață ei nu iubesc, da știu soțul și cei l-ați au devenit pe parcurs așa, dar asta înseamnă că ei nu mai au semnate în ei de iubire, ei pur și simplu se simt bine așa și calmi, findacă nu mai pot da înapoi din acea aventura care a început-o în paralel cu căsătoria…

Iubire +dragoste =fericire❤️

Știu că multe mame o sa spuneți că v-ați dorit copii, asta este și normal, dar la mine dorința a fost enormă eram deja căsătoriți de 9 ani și încă nu aveam copil credeam că nici n-o să mai am, treceam deja și de vîrsta de 27 de ani, și ziceam gata dacă nu mai fac și anul acesta nu voi avea niciodată copii, soțul nu se grăbea, el știa că o să avem,întotdeauna îmi zicea să facem un viitor la copil,el întotdeauna îmi spunea la ce îl mai aduci pe lume și este sarac și el ca noi, dar eu eram foarte stresată, că doream din tot sufletul să am copil și doream băiat să fie… Innaite de a cadea însărcinată am mersi pe la doctori să văd daca nu am probleme, doctorul mi-a spus nu am nicioproblemă, și nu vă faceți griji că o sa vina, mia spus voi aveți nevoie de odihna că poate lucrați prea mult și corpul dumneavoastră este obosit, și soțul tot asta spunea suntem obosiți de aia și nu se primește 😊… A venit vara ne-am hotărât să luăm prima noastră vacanță.. Și în luna august am fugit pentru citevai zile departe de lumea aglomerată ale capitalei… Acolo am petrecut moment frumoasa împreună am vizitat multe locuri frumoase din sudul țării, am vizitat un acvariu imens și frumos.

Asa cum eram obișnuiti dimineața faceam baie mâncam și luam ruta și vizitam toata coasta sudului. După ce am făcut dușul într-una din zile de odihna am cerut de la soț un prosop sa ma șterg, el mi-a dat un prosop alb, si asa cum ma ștergeam sa luat o picătură de sânge, am strigat de bucurie și soțul ma întreba cei, și eu îi spun ca sunt însărcinată și că vom avea un băiețel , el zice cum așa, nu ai fost la doctor și știi, și am început să-i povestesc ca sora mai mare ne povestea la surorile mai mici că dacă ai o pată de sânge și după nu vine ciclul asta înseamnă că iești însărcinată și vei avea un băiat, el clar că nu ma crezut, sau așa cel puțin mi se părea mie că nu mă credea, am venit noi din vacanță mi-am luat direct programare la doctora mea, am trecut analize, și vin cu rezultatele la ea și zimbește și îmi spune felicitări sunteti însărcinata in 3 săptămâni, am sărit de bucurie și am cuprins-o, și ea așa bucuroasă îmi spune, v-am spus ca o sa rămâneți însărcinata😊… Am venit acasa iam confirmat și la soț de această veste,la familie ne-am înțeles să nu spunem la nimeni pina după 3 luni, nu suntem noi supersțioși, dar asta așa am învăț-o de la famile ca nu se spune până la 3 luni, și așa am făcut…

Au trecut 4 luni jumate și am luat programare la ecograf,și amindoi cu soțul de dimineață cu emoții am plecat la ecografie, am așteptat în rând nu avem răbdare sa întru să îmi vad bebelușul să-i ascult inimioara cum se zbate, am întrat noi la medic ne-a instalat pe patul de la ecograf, am început ai asculta inimioara cum batea asa tare tocmai ma lua fiorii, și îmi dădeau lacrimile așa cum il masura și-l asculta doctora, ne întrebă dacă vrem să știm ce este sau lăsați când se va naște, am spus da desigur vrem sa știm, și spune o să aveți un băiețel☺️…

Nici nu vă imaginați câtă bucurie a fost în ziua acea pe capul nostru, de bucurie nici nu am plecat la lucru nici unul nici altul, am stat împreun acasă, căutăm ce nume să-i punem, eu numele știam care doream de când încă nu era pe lume, doar că soțul vreea cevai din Biblie, și până la urmă a căzut și el de acord cu mine😊.

Am avut o sarcina frumoasă fără peripeții, fără dureri și stres.❤️

A sosit și ziua mult așteptată să vină pe lume omulețul cel mai dorit din lume, și ce credeți că cât de bine se simțea în burtică nici gând nu avea să iasă să se arăte, noi eram dornici să-l cunoaștem să-l strângem la piept, el însă nu prea dorea, am mai stat două zile de la ziua când a socotit doctorița că trebuie să vină pe lumea pruncul nostru, am mai rabdat 2 zile la care acele 2 zile au fost doar cu mers, ca sa ajutam la naștere , am ajuns luni la spital și acolo doctora ne-a supus câtorva teste și inimioara piciului ne-a zis ea ca nu mai bate așa regulat cum ar trebui să fie normal, și imediat ma dus in sala de naștere mea pus diferite aparate ca să-i fie totul sub control și a pornit ea naștere mea dat pastile care să ajute la deschis colul, că nu se deschidea,între timp soțul a fugit într-un suflet acasă ca să aducă valiza cu lucruri pregătit pentru mult așteptatul și ale mele, atât de repede sa deplat soțul până acasă și în apoi că nici nu am dovedit să mă dezbrac de hainele mele ca să iau acel halat pentru spital,până a venit soțul a început să se deschidă colul, și s-au începutul durerile de naștere, aveam așa dureri ca nu-l suportam pe soț să mâninci că el de la atâta stres nu mâncasem toata ziua că eram de la ora 8 dimineața, și el era deja ora 6 jumătate și încă nu mâncasem, eu nici foame nu aveam,de la durerile care le aveam, Și pe la ora 23 si 45 m-au ajutat să nasc piciul ca de obicei nu vroia să iasă era lenos nu vroia să mă ajute să iasă și medicii m-au ajutat cu aspirtoru lor special și din cauza aspiratorul i sa dezlipit pielea o particica din cap și atâta de jale îmi era ca îl plingeam de fiecare data când îi luam căciulița de pe cap… Când la scos și la dat ca să-l țin la piept plingeam în glas ca un copil și doctorii intrebau de soț de ce plâng așa, dece nu ma bucur, și soțul le-a spus ca noi suntem casatorit de 9 ani și ea șea dorit foarte mult acest copil, și a venit țin minte o doctoră mai în vârstă și mi-a pus mina după cap și ma privit 😕peste câteva minute a venit să îmi ea copilul și eu urlam mai tare ca să nu mi-l ea și întindeam mâinile dupa asistenta, ca sa mi-l întoarcă, dar dacă ea nu îmi înțelegea limba nici nu îmi trăgea atenția, și îl imploram pe soț să fugă după ea ca să-l aducă ca să nu mi-l fure din spital, sau să nu mi-l încurce cu alți copii, și să-l ducă în toată țara asta mare, într-un sfârșit l-am convins pe soț, sa dus la filmat, și cum îl filmat a observat ca unghișoarele de la piciorușe semana cu ale soțul, și vine și îmi spune, ei nu îți face griji ca pe piciul nostru îl găsim din toată lumea el are unghiile ca ale mele, atunci eu m-am liniștit pentru moment dar oricum îl trimiteam să-l viziteze, era așa cuminte și lenos că doar dormea cu degetul în gurița, a sosit momentul și peste vrio ora mi-l aduce îmbrăcat, așa dulce că nu îmi luam ochii de la el,în spital cât am stat a fost cel mai scump și cuminte copil, mulțumeam lui Dumnezeu într-una ce copil cuminte mea dăruit, că erau copii care plângeau toată noaptea 😏, dar al meu era cel mai cuminte cel mai dulce, bine fiecare mama își vede puiul ei special 😊, cum nașterea a fost una dificilă de pici primele 2 zile a avut grija soțul, îmi era atât de drag copilul meu că nu îmi luam ochii de pe el și avem permanent lacrimi de bucurie pe obraji, credcă de la prima zi a nașterii am întrat în depresia acesta a femeilor dupa naștere, nu primeam pe nimeni în vizită să îmi vada copilul, nu uitilizam internetul nu vorbeam cu nimeni din familie, mama era nevoită să o sune pe sora mai mare ca sa îmi zica să-i răspund la telefon… 😊Așa a durat cam o lună, erau momente cand eram geloasă pe soț când îl lua in brațe, dar nui ziceam nimic, că mă ajuta foarte mult, baia el o facea la copil ca eu aveam frica să-i fac baia 🙁, și iata așa sa îndeplinit marea mea dorință de-a avea un copil, acum e un băiat mare și deștept care știe ce vrea sa facă, într-un cuvânt ne face fericiți , nu ne închipuim o zi fără el,seara fugim acasă la el ca văcuțele la viței lor. Să fii mama este lucrul cel mai frumos din lume și unic, și cind seara te întorci acasa sa îți sară in brațe și dimineața sa îți spună mama tu ești cea mai frumoasa, și cind îmi spune ca ma iubește ma topesc emoționată… Te iubesc mult scumpetea mea dulce!îți mulțumesc că ai apărut în viața noastră. ❤️

Soțul și nepoata mi-au distrus viitorul…

Era într-o zi de iarnă ploioasă mi-am întâlnit cu care urma să îmi continui tot restul vieții. Pe atunci nu știam că urma să îmi devină iubit și soț mai târziu. Era o persoana oarecare, pe care am cunoscut-o din’ întâmplare într-un cerc de prieteni comuni. Era un băiat înalt și frumos, avea ochii verzi și părul frezat scurt, avea un corp atrăgător.Nu a fost nicio atracție la prima vedere, eu aveam la momentul respectiv un iubit cu care ieșeam, și tare mult nu m-am băgat în seamă cu el,și nici el nu ma abservat prea tare, fiindcă eram prea mulți în cercul acela de prieteni.

Noi am făcut cunoscut mai târziu după ce intraseră el în cercul nostru de prieteni. Fostul meu prieten a fost nevoie să schimbe comuna, și din cauza asta la noi sa răcit prietenia, eu am rămas să îmi continui școala.

Cu timpul persoana care urma să îmi devină iubit și soț mai târziu, sa împrietenit cu sora mea,și ieșeau împreună, prietenia lor a fost scurtă a durat poate o lună. Între timp după ce ei au terminat de ieșit împreună, sora mă acuza că eu sunt cea vinovată că ei au terminat, ea deveniseră geloasă pe mine și nu înțelegeam dece, pentru că eu nici nu vorbisem cu el decât atunci când am făcut cunoștințe, mie nu îmi plăcea de el, și evitam să am și convorbire cu el, din cauza că știam ce avem cu sora acasă, în schimb el mă urmarea mi-a zis-o el peste timp. Pe vremea aceea aveam sânii mari și asta pe el la atras la mine, și fiindcă eram cea mai calmă fată din cercul nostru de prieteni. Iarna trecuseră, și începea primăvara cu frumusețea ei caldă,cum anotimpul eram frumos începeam a ieși cu prietenii la pădure duminicile, după mai multe ieșiri cu prietenii el ma invitat să ieșim ambii la o ieșire în parc.

Și într-o zi călduroasă și frumoasă de primăvară în luna aprilie am ieșit la o plimbare în parc,am petrecut o după amiaza liniștita împreună plimbându-ne prin parc.

Am vorbit despre tot. Mi-a pus multe întrebări încerca să mă descopere cu întrebările lui, și eu la fel am jucat în jocul lui de întrebări, și am continuat și eu cu întrebarile. Pentru vârstă lui era un băiat inteligent și deștept, îi placea mult cartea,mă întreba ce studiez la școală, ce profesie aș vrea să fac în vitor, care sunt notele mele, discuția noastră întotdeauna ajungea la lecții la fiecare ieșire în parc. De la acea ieșire au mai urmat multe altele ieșiri. Între timp descoperisem la el era un om sensibil și iubitor, care punea suflet la ceea ce-i plăcea să aibă, după mai multe ieșiri cred că începuseră să îmi placă de el,doar că nu arătam. De el știam deja că mă place, a fost zile când venea să îmi propună să începem o relație de iubire și eu îl refuzam spunându-i că am interzis din partea mamei, din cauza că îl refuzam se supăra dese ori, odată sa supărat așa de tare că a plecat, din comună pentru două zile, nu știam nimic de el, nu îmi răspundea la telefon de două zile,și mă panicasem, atunci eu am realizat cu adevărat că îmi place și mie de el. Îl căutam dar nu-l găseam, îl sunam de pe telefonul la sora mai mare și nu dorea să răspundă cât de supărat era, mă lăsa să fierb ca să mă vădă dacă într-adevăr eu nu îmi doresc acea relație. După două zile a apărut, și atunci mi-am dat seama încă odată că și eu am sentimente puternice pentru el,mai mult de cât credeam eu. Dar oricum nu lăsam să se vadă, vorbeam ieșeam la plimbări,dar nu-i dădeam încă nici un răspuns pozitiv.

Și într-o seară de început de mai a venit el la mama, nu a mai rezistat și a venit să ceara permisiunea mamei, fără ca eu să știu, veniseră cu un prieten comun de al nostru, să ceară permisiunea ca să mă întâlnesc cu el, fiindcă el ma întrebat de câteva ori dar eu îi spuneam că nu pot, mama nu îmi permitea că am școală de terminat,când am venit cu sora seara de la sora mai mare, l-am găsit la noi acasă. Când l-am văzut, mam rușinat enorm, pentru că vorbea cu mama, nici nu m-am apropiat de ei măcar, stăteam de la distanță și-i ascultam despre ce vorbesc, după ce mam plictisit să-i ascult am început a face gălăgie prin casă, și ei au văzut că am venit acasă,și m-au chemat să stau cu ei afara, după ce am mai discutat toți împreună,el m-a invitat să vorbim amândoi la o ieșire în parc, am vorbit despre ceea ce făcusem în ziua aceea, ce vrem să facem mâine, și am ajuns qi la discuția, dece nui accept prietenia, nici în seara aceea nu am dat un răspuns. După câteva săptămâni ieșite împreună. În seara de cinsprezece mai când sora mea a născut pe fata ei cea de a doua, stăteam la o fântână și acolo ma cuprins și a început să îmi șoptească la ureche așa ușor, dece nu accept să îmi fie iubit,am simțit un fior frumos care nu-l mai simțisem niciodată, am început să ne jucăm ușor cu degetele noastre, apoi cu nasurile, apoi ma sărutat pe ureche, și ușor am început să ne sărutăm, de la acel sărut, eu nu am mai putu să îl refuz…După acea seară cum știam că între mine și el se înfiripează o relație de iubire, mam hotărât să vorbesc cu sora despre asta, ea nu a fos contra, din potrivă sa bucurat, ea la acel moment avea un iubit care se iubeau mult, până ce moartea ea despărțit. El a avut un accident de mașină și nu a scăpat viu din fiarele mașinei.

Am avut o relație frumoasă de aproape trei ani de iubire curată, în care nu credeam că se va sfârși vreodată, petreceam foarte mult timp împreună, chiar și lucru acasă îl facem împreună, venea de fiecare dată să mă ajute la lucru ce mama îmi lasa, și eu la rândul meu mergem să-l ajut pe el. Ne scriam scrisori pentru că telefon eu nu aveam, și prin scrisori ne era mai ușor să ne exprimam sentimentele unul față de altul. Nepoata ce mai mare și nepotul erau poștașii, ei ne aduceau și duceau biletele unul de la altul, noi nu locuiam departe unul de altul. Îmi făcea cadouri simple și mai sostificate, pentru acea vreme cum banii nu se face ușor, primeam cadouri frumoase. Sărbătoream fiecare lună trecuta din viața noastră de cuplu, îmi aducea flori care le adoram și dulciuri.Mă făcea fericită, mă făcea să mă simt iubită, frumoasă și importantă. Era bun și blând, sensibil, responsabil și protector. Mă respecta, mă îndrumă corect, mă răsfăța și mă alinta ca un copil. Eram de nedespărțiți, certuri la noi nu prea existau și chiar dacă mai scăpa câte o certă scurtă o alungam prin săruturi și alintări. Ne iubeam foarte mult, a fost o iubire frumoasa și sinceră, nimeni nu se indoia de iubirea noastră sinceră și pură.La începutul povestei vieții noastre am stat separați că așa era atunci, fiecare la părinții lui. Ziua eram împreună, doar cu dormitul eram separați în rest împreună eram tot timpul . Făceam planuri de viitor, îmi făcea orce capriz. Totul a fost frumos așa cum e normal să fie la doi tineri care se iubesc, eram atît de mult timp împreună că mama ne spunea așa, dragii mamei nici apa să nu treacă printre voi cât de lipiți să fiți unul de altul. Și noi eram bucuroși când ne spunea așa, că înțelegeam că ea este mulțumită cum noi ne iubim, Și îmi mai spunea mie…mamei bărbații nu se hrănesc numai cu iubire, trebuie să-i și hrănești și cu mâncare, să-i speli, să ai grijă de ei ca de copii dacă vrei să te iubească toată viața.

Erau momente când poate eu mă simțeam tristă din cauza problemelor de acasă cu familia și el când vedea că mii greu acasă întotdeauna mă susținea, întotdeauna îmi vorbea vorbe frumoase, îmi spunea că când vom fi împreun nu voi avea viață grea, nu vom lucra la sapă și la coada vacii toată viață,, cionacuțu meu,, așa noi ne dezmerdam…

Dimineață mă ducea până la poarta școlii, și după masă când știa că termin orele venea să mă ea. Făcea gesturi frumoase care nu îmi punea la îndoială iubirea noastră, și eram sigură că ne vom iubi toată viața, ce știm noi despre viitor, despre viața de familie când suntem tineri.

Până la căsătorie am ieșit aproape trei ani, și în anul 2005 toamna mă pregăteam să fiu mireasă, și soție pentru restul vieții, eram cea mai fericită, că o să îmi petrec tot restul vieții lângă persoana pe care o iubesc, și de care nu îmi mai imaginam viața fără el…

La sfârșitul lunii noiembrie era o săptămână ploioasă și răcorească de toamnă când ne pregăteam pentru nuntă. Nici ploaia nici vântul nu putea să ne împiedice că să ne urmăm dorința de a deveni un cuplu. Îmi aduc aminte cât de naivi eram și încrezători că de ziua nunți vom avea parte de o zi cu soare așa a fost, am avut norocul de o zi călduroasă de toamna cu un soare ce lucea și ne încălzea sufletele și ne făcea să fim și mai fericiți, și să ne iubim și mai mult. Era o zi de toamnă frumoasa și călduroasă am profitat și am făcut câteva poze frumoase cu peisajul natural al naturii, cu frunzele galbene și auriu, roșietice. Am avut o nuntă frumoasă ca în povesti cu multa lume care au venit să ne ureze felicitări pentru noua viață de cuplu. Noi tineri și frumoși, ne bucuram de momentele frumoase de la nuntă, nu ne gândeam la viitorul ce ne așteaptă,ne gândeam doar că ne iubim și că vrem să fim cât mai curând împreună, toată lumea frumoasa care au venit să sărbătorească cu noi marele eveniment se bucurau pentru noi, și ne felicitau în continu.Totul a decurs frumos după cum ne-am așteptat, multe cadouri am primit, eram fericiți să ajungem acasă ca să despachetăm cadourile noastre, bucuroși să le desfacem, ne-am bucurat împreună de toate darurile primite, am petrecut o noapte frumoasă și am profitat unul de altul iubindune și discutând, despre cum a fost ziua nunții, despre invitații noștri, despre ce facem mai departe planuri de viitor, unde vom lucui, cu ce ne vom ocupa. Eu învățam la colegiul de tehnologie și stăteam în cămin, pe el nu aveam permisiunea să-l i-au la cămin,pentru mine deja era clar că trebuie să termin colegiul, însă pentru el nu știam, eram tineri nu ne permiteam de chirie la capitala, așa că ne-am înțeles că va pleca peste hotare, atunci pe vremea aceea, era Rusia de ajuns mai ușor, așa și a făcut după 3 zile de la nunta a plecat în Rusia, a plecat eu am rămas să termin colegiul, acolo lui nu-i sa primit și s-a întors acasă a venit surpriză fără să știu,și cum era vineri eu mam întors acasă la soacra unde stăteam, am ajuns la soacra și el era acasă, m-am supărat de la început dece nu mi-o zis că vine ca să ma pregătesc cu mâncare aleasă, aveam amândoi o bucurie imensă când ne-am văzut, am stat și pălăvrăgit până noapte târziu, am petrecut clipele frumoase împreună și ne-am bucurat unul de altul, am povestit ce am făcut noi cât timp nu am fost unu lângă celalalt.Peste câteva luni am terminat colegiul am luat diploma cu bine și am rămas acasă. El lucra în oraș și venea seara acasă.

Timpul trecea ne mutasem la mama, pentru că cu soacra nu ne înțelegem, el muncea eu acasă, mama plecase și ea la muncă în străinătate, și am rămas noi la ea acasă ca să avem grija de casa ei, timpul zbura atât de mult că nici nu realizam cum zboară. Situația era grea noi nu ne mișcam din loc financiar și ne-am înțeles cu soțul ca să plece în europa și el. A venit și moment și se pregătea și el să plece peste hotare în europa,a pregătit actele era greu de reușit pe atunci de ajuns legal în europea, și până a făcut documentele a trecut cevai vremea, peste câteva luni bune a aplecat el în europa, aveam tristețe în sufletul meu și nu avem putere de îmi cauta liniștea,țin minte că am ajuns acasă și ma simțeam foarte tristă, că nu știam dacă degrabă îl mai văd, că știai când pleci dar nu știi când te mai întorci, și dacă te mai întorci. a trecua acea zi cu greu. Și peste două zile după ce a ajuns el în europa ma sunat mea povestit cum e acolo, că-i place și că așteptă cât mai repede să plec la el,și eu i-am povestit despre tristețea mea, și el îmi spunea bună că și el este foarte trist, dar mă încuraja și îmi spunea că o sa facă tot posibilul să mă aducă la el in Praga. Între timp i-am propus că să nu stau acasă să mă apuc de lucru la capitală pe profesia mea, așa și am făcut, am început să lucrez. Bani clar nu făceam super mulți, dar așa trecea timpul mai ușor și venea și timpul mai repede ca să ajung la el… După un an am reușit într-un final să ajung la el în europa după multe încercări. Acolo când am ajuns nu avem de lucru și din cauza asta a fost nevoie ca după nouă luni state fără de muncă lângă el, să plec eu într-o altă țară,în Italia, că în Praga nu am găsit nimic pentru mine, am ajuns în Italie, acolo era o criza în momentul acela, tot nu găsisem nimic timp de trei luni de zile, muream de foame acolo, mulțumită mamei și surorii mai mari că îmi trimiteau pachet cu mâncare. Când vorbeam cu soțul el spunea dacă nu-i nimic vino în apoi la mine, că vom găsi o alta soluție. Am plecat înapoi la soț în Praga am făcut sărbătorile de iarna împreună și după ne-am sfătui ca să iau cu asalt o altă țară, care urma să îmi fie și ultima . Și pe data de șaisprezece ianuarie două mii zece am ajuns în Paris, orașul luminilor. De cum am ajuns în Paris am avut o impresie super bună și caldă, mi-a plăcut enorm acest oraș, și de atunci am rămas aici și acum după mulți ani, nu aș schimb pe nici o alt oraș Parisul…..

Paris orașul îndrăgostiților, unde toți tinerii care vin își pun jurăminte că se vor iubi toată viața, Paris este un oraș frumos și foarte aglomerat este ceea ce îmi place mie, plin cu lume, și lumea este foarte drăguță și receptivă să ajute dacă le stă în putere. Când am văzut pentru prima dată tour eiffel am avut emoții mari, îmi tremura vocea când spuneam wow, wow, wow nu pot să cred, când l-am văzut nu mi-am imaginat nici o secunda că peste un an voi avea ocazia și eu să urc în vârful turnului, pe data de două zeci și șapte noiembrie două mii unsprezece de ziua nunții noastră împlineam șase ani de căsătorie, soțul mi-a făcut o surpriza și am urcat pe tour eiffel, am avut o zi frumoasă și plină de emoții, am depănat amintirea celor 6 ani de viață de familie cu bune și rele. În Paris am început a lucra, îmi era greu în țară străină, lume străină, pe nimeni nu avem, aveam o rudă, doar că ea ma respins nu a dorit să mă ajute , încetul cu încetul am început să îmi fie mai bine și l-am chemat și pe soț să vină și el, și pe data de două zeci și șapte mai a venit și el la mine, atâta stres am avut atunci, fiindcă era greu de ajuns dacă nu avem pașaport român, a făcut unul fals, și avenit ca turist în Paris, a mers mai multe zile, prin diferite țării până să ajungă la Paris, când a ajuns ne bucuram ca doi copii că ajunseră cu bine și fără primejdii. A început a lucra chiar din a doua zi, lucram ambii bine, ne dădusem datoriile la procente, și după un an și nouă luni de lucru intensif fără vacanță amândoi am reușit să ne cumpărăm primul nostru apartament. Eu m-am întors în țară că să i-au prima noastră casă, atâta de bucuroși eram și noi, și părinții că la nici douăzeci și cinci de ani deja avem cuibul nostru. Și într-o seara după ce m-am întors din țară ca să vin la soț am început să-i vorbeasc că este momentul să avem un copilaș, după 6 ani de căsătorie deja ziceam că este momentul să avem copii, el îmi promise innaite de a cumpăra apartamentul că când mă întorc din țară, o să ne stăruim să aducem pe lume bebelușul nostru, într-o seara apucasem tema de bebe, și el începe, trebuie să mai strângem puține bani, cu ce vei sta acasă,înțelegi că viața e grea, și dece să chinuim un copilaș, mai răbdăm un pic și vom avea,eu clar aveam o supărare în sufletul meu și el vedea asta, și am zis ok. Am strâns bani, bebeluș nu mai venea, el nu își dorea deloc copii, întotdeauna spunea că suntem prea tineri, că trebuie să ne facem un viitor și apoi vom face și copii, el avea planuri mari să devină un bun muncitor ca să câștige mulți bani, ca să avem un viitor mai strălucitor, eu desigur întotdeauna îl susțineam, erau deja trecuți 6 ani de la căsătorie și începem să mă îngrijorez, doream să avem copii, el spunea că nu-i pregătit să aibă un copil, timpul trece copilul nu apărea și eu începeam să mă îngrijorez.

Știu că multe mame o sa spuneți că v-ați dorit copii, asta este și normal, dar la mine dorința a fost enormă, timpul trecea, trecuseră încă trei ani, eram deja căsătoriți de 9 ani și încă nu aveam copil credeam că nici n-o să mai am, treceam deja și de vîrsta de două zeci și șapte de ani, și ziceam gata dacă nu mai fac și anul acesta nu voi avea niciodată copii, soțul nu se grăbea, el știa că o să avem. Întotdeauna îmi zicea să facem un viitor la copil, la ce îl mai aduci pe lume și este sărac și el ca noi, dar eu eram foarte întristată, doream din tot sufletul să am copil, a fost un timp când îl rugam să luăm copil de la casa de copii, s-au să o rog pe sora să îmi de-a ea mie un copil de al ei,(până la ce am mers cât de disperată eram) ea se supărase, îmi zicea ea și îți faci copilul tău și dă-lă și vei vedea cum e să dai copilul tău, și bine înțeles că avea dreptate, doar că eu mă simțeam atât de ne fericita, dacă nu avem copil, mă simțeam împlinită.

Au trecut câteva luni și a venit barza pe la noi am rămas însărcinată, Doamne câtă bucurie aveam mă alintam enorm mă bucuram singura cu mine de sufletul care era în mine, rare ori puteam să-i spun cevai la soț de copil, fiindcă știam că nu își dorise. Dar oricum vedeam că se bucura,(poate el se bucura în sinea lui dar nu îmi arăta) după ce a fost sigur că sunt însărcinată era atent cu mine, avea grija mare să mâninc fructe, să mănânc dimineața, că eu niciodată nu mâninc dimineața, îmi punea mâna la burtică, mergea la toate ecografie cu mine.

A sosit și ziua mult așteptată să vină pe lume omulețul cel mai dorit din lume, și ce credeți că cât de bine se simțea în burtică nici gând nu avea să iasă să se arăte, noi eram dornici să-l cunoaștem să-l strângem la piept, el însă nu prea dorea, am mai stat două zile de la ziua când a socotit doctorița că trebuie să vină pe lumea pruncul nostru, am mai rabdat două zile, acele două zile au fost doar cu mers, ca să ajutăm la nașter.

Am ajuns luni la spital și acolo doctora ne-a supus câtorva teste, și acolo a văzut că inimioara piciului nu mai bate așa regulat cum ar trebui să fie normal, sa început stresul la mine când am auzit asta, nu îmi găseam liniștea, mă rugam în gând la Dumnezeu, și îi spuneam Doamne tu știi cât de mult mi-am dorit acest copil eu te rog să mi-l ții sănătos… Și imediat ma dus în sala de naștere mea pus diferite aparate ca să-i fie totul sub control și a pornit ea naștere, mea dat o pastila care să ajute la deschis colul, că nu se deschidea,între timp soțul a fugit într-un suflet acasă ca să aducă valiza cu lucruri pregătit pentru mult așteptatul prinț și ale mele, atât de repede sa deplasat soțul până acasă și în apoi că nici nu am reușit să mă dezbrac de hainele mele ca să iau acel halat pentru spital,până a venit soțul a început să se deschidă și colul, și s-au început și durerile, durerile normale de naștere naturală, care le suportam, și strângem cu dinții doar ca să îmi văd pruncul sănătos. Spre sfârșit innaite de a da naștere la un moment soțul a dorit să mânince, ia părut rău că sa așezat înaintea mea ca să mănânce, fiindcă eu deja nu mai puteam de dureri și am țipat la el, a ieșit sărmanul imediat afară.

A venit marele eveniment ca să nasc pe prințul nostru mult dorit,după ce mi la pus pe piept am simțit o fericire enorma un sentiment care prin cuvinte nu-l pot reda,îmi curgea lacrimi când zâmbeam, aveam emoții ne descrise, mulțumeam lui Dumnezeu pentru darul primit, era atât de frumos, nu îmi puteam lua ochii de la el, când a vrut doctorul să mi-l ea,a făcut rău m-am panicat, am început a plage să nu mi-l ea, întindem minele după copil ca sa mi-l întoarcă, îl trimiteam pe soț după ea, ca să se asigure că piciul e în siguranță, el se rușina dar eu il imploram să se ducă, ma ascultat într-un final și sa dus după bebe, mi-a adus un video cu el și în video mi-a filmat unghiile la picioare și la mânuțe, mi-a zis cionac nimeni nu poate să ne încurcurce copilul, că are unghiile fix ca ale mele,îl găsim în toată Franța, atunci m-am liniștit pentru un moment, dar oricum nu găseam liniștea până nu mi la adus să doarmă cu mine, plângeam zilnic de fericire la pătuțul lui, aveam cel mai frumos copil, cel mai cuminte, din cauză stresului ce îl avem pentru copil am pierdut sânul nu avem cu ce să-l hrănesc, și atunci încă și mai stresată am fost, evitam să vorbesc cu familia, nu primeam pe nimeni să îmi vadă copilul, eram geloasă câte odată pe soț când stătea lângă el, doream doar eu să-l am eu lângă mine.Timpul a zburat așa de repede bebeluș a crescut așa de rapid și așa de frumos încât nici nu observasem că deja avea un an de viață.

Am profitat și am stat cu el acasă până la un an și două luni, după atâta timp stat acasă era deja timpul să ies la lucru, am început să căuta de lucru, doar că aveam o problemă, copil nu avem cu cine să îl las, la creșă încă nu găseam loc, și nici o mama nici alata nu a vrut să vină să stea cu el, ambele ne zicea să-l trimitem la ele, încă asta nam mai făcut, mi-am dorit atât de mult acest copil că acuma să stau departe de el, nici nu îmi închipuiam cum să stau fără de copil cu anul întreg, vorbeau să nu adoarmă așa le spuneam eu. A trecut timpul tot mă mai țineam de capul mamei să vină. Ea ba spunea că vine ba nu, mă lua așa că numai să nu spună nu vine, se mai liniștise apele, și vine ziua mamei făcea 60 de ani. Într-o zi m-am luat de vorbă cu soțul și îi zic, ce zici dacă plec de ziua mamei în țară ca să-i fac o surpriză, soțul a fost de acord, zis și făcut, am plecat surpriză acasă la mama, acolo am ajuns, mama din grădină se uita la poartă și credea că are halucinații că mă vede pe mine, că după un an ne văzuți nu mai spera că chiar să vin de ziua ei așa fără de un alt motiv, și copilul lui sora mai mare îi spuneau nu bunica asta-i mătușa Victoria e chiar ea. Mama avenit într-un suflet ne-a strâns în brațe s-a bucurat că ne are lângă ea,a început a plânge că ne vede în sfârșit, am stat am pălăvrăgit până târziu, a doua zi, soțul îmi zici să-i zic mamei așa mai în gluma mai în serios, spune-i că ai venit după ea ca să vină să stea cu Tudorel, din acea zi până cu două zile să mă întorc m-am ținut de capul mamei să meargă cu noi, iar ea ba spunea că merge ba nu, cum înțelegeam mai avea piedici din partea surori care statea cu copilul ei, într-un final mama nu a mai vrut să meargă. Așa cum stăteam m-am gîndit ce dacă o iau pe nepoata mea Carolina și va sta ea cu copilul până întră el la creșă, ș-apoi pe ea o vom da la o școală să facă profesie, cum mam gîndit așa și am făcut. M-am dus la părinții la nepoată am vorbit cu ei dânșii nu erau de-acord deloc, însă nepoata vreea să scape să plece din țară, până la urmă au fost deacord ca să o lase să vină după examene, cum era luna mai, când am plecat pentru ziua mamei, mai rămânea citevai zile pentru a da examenele, și trebuia să vină și ea la o săptămână. La o săptămână a venit nepoata totul bine și frumos eu bucuroasă ca o să pot pleca și eu într-un final la muncă . A stat cu copilul avea foarte mare grija de el, și îl iubea enorm, aveam toată încrederea mea în ea că copilul meu e pe mâini bune,este în siguranță, nimica rău nu putea să-i facă că îl iubea. A trecut două luni și Tudor a fost primit la grădiniță, și cum Tudor l-am dat la grădiniță. Am spus este timpul să se ducă nepoata la școală, așa și a fost, a fost primită repede la școală,a întrat la școală avea colegi noi care nu vorbeau absolut română, ea nu vorbea franceza, și cum era singură străină în acea clasa, se simțea tristă, și căuta cu cinevai să comunice măcar în repaus, și a început sa vorbească cu soțul, el o îndruma, o învăța, o susținea, întotdeauna când avea nevoie la școală, soțul pleca la întâlnirea cu părinții, cu timpul soțul ea găsit și de lucru să lucreze la o doamna la care el lucra acolo în fiecare zi,o ajuta la lecții, o punea să învețe foarte mult într-un cuvânt el petrecea foarte mult timp cu ea, trecea timpul și eu deja deveneam prea sceptică, geloasă, că îmi păreau că sunt prea apropiați,petreceau prea mult timp împreună, vorbesc prea mult, el îmi povestea prea des de ea, și eu intre timp când deja mă înerva tare îi spuneam lui ce ai cu ea, tu prea multe știi de ea, mi se păre că tu umbli cu ea, tu ai cevai cu ea? Și el îmi spunea nuuu ce ai înnebunit , și eu îl credeam, că eu așa sunt am 100% încredere în omul de lângă mine, și nici nu puteam să îmi imaginez că el poate să mă înșele, mergeam pe încrederea lui de fiecare dată, ziceam în sinea mea că nu are cum să mă înșele, și tăman cu nepoata mea, nu a făcut-o timp de 10 ani, și o s-o facă acuma? Zic nu asta este doar la mine în cap. Peste vrio jumătate de an am deschis telefonul lui venisem din oaspeție de la prieteni de ai noștri și găsesc mesaj de la nepoată îi scrie” ce faci iubi’ se învârtea pământ de sub picioare, nu vedeam nimic, am început a țipa la el, el mi-o zis nu știe ce sunt cu acele mesaje, și am luat-o pe cucoana la ceartă, și ea îmi spune că în seara când am fost la prieteni, ea rămăsese în mașină,(nu am luat-o cu noi în casă la prieteni) ,și el își uitase telefonul în mașină, și că ea sa jucat cu telefonul ei și al lui și a trimis așa din joaca sms.Ei bine am ierta că ziceam că e imposibil ea e nepoata mea eu am ținut-o în brațe cât a fost bebe că părinții ei erau peste hotare și a lăsat-o în grija mamei, și cum mama era ocupata cu treburile casei, trebuie eu să am grija de ea să o spăl să o schimb, să am grija ca de copilul meu, și zic e imposibil că nepoata mea să îmi facă așa cevai, și mai ales el, că noi suntem așa de bine împreună ne înțelegem din priviri, din mimica, nu trebuia să vorbim mult ca să ne înțelegem, avem într-un cuvânt cheia fericirii și nimic nu poate să mi se întâmple tocmai mie, care așa de multe greutăți am trecut până aici, nu o să arunce o căsnicie de 10 ani așa ușor in aer…

O socotem pe ea ca copilul meu, unde mergeam noi o luam cu noi, la restaurante, odihna, plimbări, vacanțe peste tot, clar de fiecare data vedeam lucruri care ma deranja rău de tot,întotdeauna o controla în telefon el, se certau din senin nici nu înțelegeam când a început cearta, că deja aveam impresia că merge de mult acea ceara, o făcea în toate felurile, o bătea dacă găsea că ea se scrie cu cineva,eu întrebam îl certam și întreabam ce are, el spunea păi nu o vezi se dă mare, Sau iaca umblă cu mai mulți, sau sa văzut cu acela, sau, sau, sau erau multe, mă drogau cu minciunile lor,veneam acasă de la muncă îi găseam cum se certau și când interveneam el îmi arunca ca uite ea umblă se scrie cu mai mulți băieți, și ea îmi striga uite ma bătut ma făcut neagră pe picioare cu centura, eu urlam la el îi spuneam ce ai cu ea ce te bagi în viața ei, el spune e la mine în casă mâninca pe spatele meu apoi trebuie să trăiasc cum îi cer eu,linișteam apele ca o proastă,mă linișteam și singură pe mine că ziceam sunt eu nebună și geloasă. Mergeam la biserica ea se punea în mijloc între noi, ne ducem la restaurant ea se așeza lângă el, îmi perdeam controlul și iară îi ziceam, el ca deobicei îmi zice că nu, și are el o vorbă” porcului îi spui porc de 100 de ori apoi a 101 oară covițăe.🐷Seara se culca cu Tudor ca să-i fie mai ușor să fie să stea cu ea, veneam și îl pândea printre ușa și-i vedeam vorbind, și le spuneam ce-i cu asta, el sarea cu vorba, că stăteam doar la vorbă, eu începeam a țipa, îmi pierdeam controlul, și ieșeam pe ușă, îi spuneam că ies și nu mă mai întorc acasă, erau dați când ieșea după mine, dar erau dați când nici nu-i păsa că puteam să ies și să nu mă mai întorc în casă, cât de tare nu m-aș impune să-i interzic să mai vorbească cu ea, el oricum făcea ce știa el. Într-o seara eu adormiserăm lângă Tudor la noi în cameră și ei priveau un film, și așa cum dormeam am deschis ochii și el era cu mâna la gât la ea și îi vorbea încet la ureche, și eu de pe somn, sau nu pot să îmi dau seama dece eu nu am realizat ce fac ei, că nu am spus nimic decât da ce faceți voi vă pupați? și el mi-o zis nu ce ai? ai înnebunit și mi-o zis ea și te culca mai departe, eu cred că mi-au pus cevai în mâncare că să îmi de-a un somn profund,altfel nu pot să îmi explic, dece nu am făcut gălăgie ca toate celelalte dați, asta dimineața am realizat ce văzusem și îi zic dece își bate joc de mine, și el îmi zice că ia spus cevai la ureche sa nu vorbească tare.
Ei bine a durat așa cam doi ani, după acești doi ani eu am spus stop la asta, nepoata se va duce la chirie, să ne lase în pace să trăim,relația dintre noi se răcise foarte tare, și am zis stop până nui târziu de tot. Păi ce dorea să iasă, i-am facut și bagajele și o târâiam de pe pat și nu se mișca parcă nici nu vorbeam cu ea așa se comporta, am mai fost așa de câteva ori nu sa dus. Ne-am cumpărat noi casă și ne-am mutat cu casă și am spus cea mai bună ocazie că ea să stea aici și noi plecam, păi care s-o crezi tu că voi sta aici singură, mai adus la tine cu tine merg peste tot, așa îmi spune ea. A venit ea cu noi ca nu am avut in cotro, el îmi zicea da ce rău îți face,nu mă susținea deloc, problemele nu sau oprit iar am mai găsit mesaje de la ea pentru el cu mesajul ce faci „iubirica”zic noooooo am strigat o dată credcă ma auzit tot imobilul,și iară a mai gasit scuze, că s-a greșit cu numărul că a fost pentru un băiat.Ok mam liniștit și de data asta. Cearta deja era la ordinea zilei,de culcat împreună nici nu mai vorbesc deja de doi ani nu am mai avut nimic, eu ziceam ba că este obosit, ba că din cauza certurilor zilnice,și nici nu trageam atenția la asta, că prin ce greu treceam zilnic,nici nu mă mai gândeam la făcut dragoste, erau dă-ți când primeam bătaie din cauza ei, că fiindcă ei cevai nu-i convinea,și el se înerva și se răcoarea pe mine,eu asta nu știam că sunt bătuta degeaba,ziceam din cauza gurii mele sunt bătuta, nu am mai suportat toată această bătaie de joc și i-am zis lui dacă n-o scoți din casă eu mă sinucid, el spunea nu am adus-o, așa că nu pot eu să o alung din casă, mă rugam la sora mea să vorbească cu fata ei, și sora și cu copii ei îmi spunea, că eu îmi ies din minți de la atâta bogăție, mă rugam la toată familia să mă ajute că mii greu că eu cred că nepoata umbla cu soțul, și familia toți mă luau de nebună, eu le spunem că eu îmi cunosc omul care am trăit 10 ani, și nu era așa cum e acum, nimeni nu mă ajutat cu nimic, alții poate chiar și s-au bucurat de problemele mele…

Odată vin de la lucru nepoata iar este bătută, eu iar mă apuc de el ce ai omule cu ea dă-i pace e viața ei, îi place așa las-o așa, ne-am certat așa de mult că nepoata a ajuns la disperare, că ea sa suit pe balcon și eu când am văzut-o am fugit repede și ea a dat să se arunce în gol și eu am reușit să o prind cu o mână de păr, și cu alta de vesta neagră din piele care era îmbrăcată atunci, am tras-o așa de tare, eu nu știu de unde am avut așa putere ca să o pot ridica, am început a urla de frică și de durere, ce putea să se întâmple, am luat-o la bătaie cu pumnul de câteva ori după am lăsat-o și m-am pus în baie și urmam de dure și vedeam imaginea cum era în partea cealaltă de balcon și strigam la Dumnezeu și îl imploram să coboare în familia mea că aici e sfârșitul și că nu mai am putere să lupt, îl rugam să mă ierte de păcate pe care le făcusem și poate nu ceruserăm iertare mai înainte, care poate le-am făcut inconștient, îl rugam că îmi ajunge cât mă pedepsește,nu mai am putere să lupt doamne. După ce ma liniștit soțul mă duc la ea, și ea o lacrimă nu avea pe față, nui părea rău de nimic ce se întâmplă. Imaginea cu ea pe balcon îmi stătea în fața ochilor si iar începem să urlu de durere din adâncul sufletului. După aceasta cearta mare, i-am spus nu Carolina, după gestul care lai făcut, tu până mâine nu mai iești în casă, tu ai dorit rău la copilul meu, eu și soțul în închisoare, tu în mormânt, și copilul meu a nimănui, nu gata iertare nu ai,până mâine seară tu trebuie sa dispari nu mă interesează unde, și în drum poți…atunci nu sa dus ea, am mai încercat odată să o dau pe nepoata afară și de data asta am reușit, s-a mutat ea, și când credeam că s-ar fi liniște în casă în sfârșit, ei bine nu-i chiar așa, el era ca fiert în oală, nu se simțea de loc bine, nu își găsea locul, și eu iar îl săpam să îmi spună ce are, dece e așa trist, el îmi zicea iaca mi-o zis un băiat că nepoatăta umblă cu băieții și fete și se destrăbalează, și eu îi răspundeam ce ai cu ea dă-i pace că nu se destrăbalează că-i fată mare are dreptul să se distreze. Trecea o zi sau două și mă trezeam cu ea în casă, se ducea el la miez de noapte și o aducea de pe unde era, odată a adus-o cu buza umflată, eu îl țipam deja prindeam ură pe el, de ceea că o chinuia pe ea.

Într-o seara ne întoarcem de la magazin eu am întins masa să mâncăm Tudor dormea, și noi doi trebuie să mâncăm, am scos și câte un pahar să luăm cu vin, și el îmi zice eu ma duc să dau mașina în parcare și vin imediat, peste 5 minute mă sună și îmi zice, Victoria iartă-mă și plângea nu pot îmi pare rău, dar eu nu pot trebuie să mă duc să o văd că cineva mi-o zis că ea iar nu-i acasă, doamne a căzut casa peste mine, eu simțeam ca ei au cevai doar că eu eram naivă și nu vream să cred că chiar mi-e poate să-mi se întâmple așa cevai, au mai durat așa zile cu stres și plânsete îl rugam să îmi spuna ce are, și el nu dorea să recunoască, până într-o duminică de patru decembrie două mii optsprezece a adus-o la noi și el cum era mort după ea îi zicea ei să îmi spună ce au ei doi, ea nu dorea să recunoască nimic, dar ce am eu, nu am nimic cu tine așa îi răspundea ea. Și el se uita în ochii ei pierduți și o ruga să îmi spună, era ora cinci după masă când a început toată asta și ajunsesem de ora unu noaptea și încă nimica, și eu tot îi spunem, nu mai spuneți că deja am înțeles asta de mult,doar că eu am fost naivă și nu credeam așa ceva că poate să mi se întâmple mie, și el insista să îmi spuie ea cu gura ei, ea nu a mai dorit să pună, și într-un final el îmi spune… Victoria eu și Carolina am trăit împreună….

Am pierdut cunoștința pentru câteva secunde, el când a văzut a început a cere apa de la ea, ea nici un stres abea de se mișca să aducă apă, imediat mi-am revenit fără apa lor, câtevai secunde a durat, normal trebuia să sar la bătaie la ea dar nam făcut-o.. Am alungat-o din casa, și el îmi spune nu, nu Victoria nu o poți da afară, doamne unde ești, așa am strigat, l-am luat la bătaie și-i îi strigam, foarte bine că și eu mi-am tras-o cu prima iubire,și el a început să o ea la bătaie pe ea îi zmulgea parul din cap, o târâea de păr prin cameră,dădea cu pumnii în ea, eu nu aveam puterea să o scot din mâinile lui, am reușit într-un final să-l învingă și pe ea am împins-o sub patu lui Tudor, el se chinuia să o scoată să o bată, și eu încercam să-l scot din cameră, sa liniștit el, eu urlam de durere și îl imploram să îmi spună că nu-i adevărat,și el îmi răspunde că da Victoria este adevărat cu părere de rău. Îmi zmulgeam părul din cap de durer, rupeam pielea de pe mine,urlam ca un lup dupa mâncare, eu urlam de durere, aveam un boț în stomac și nu putem să îmi revin, zgâriam pielea de pe mine, am luat un cuțit și am început a roade masa cu cuțitul de durere. Un gând mi-a venit ce facem mai departe? Trebuie să vorbesc cu el ca să vedem cum facem mai departe, ca să nu ajungă și la urechile la toată familia, să nu distrugem părinții, și îl iau pe el și îl întreb și cum facem acuma și el îmi spune nustiu,nustiu nimic nu se mai poate de făcut nimic și că se mută cu ea că nu poate fără ea că a încercat să stea departe de ea atât cât și-a schimbat casa ea de la noi și el nu a reușit să treacă peste ea, eu când auzeam mi se facea inima cât un purice, îl imploram să nu facă asta pentru Tudorel pentru părinții noștrii că o să-i distrugă,lui îi era totuna de familie,el știa că vrea să trăiasc cu Carolina,l-am luat afara la o plimbare ca să vorbim să nu aruncam în aer acești 10 ani de căsătorie, și el îmi zicea, nu Victoria nu mai putem nimic să facem eu am încercat, și nu a mers, e prea târziu,eu mă puneam în genunchi la el să se mai gândească, să nu ia decizii acuma, și el îmi repeta nui posibil, plângeam și spuneam gândește-te la Tudorel, el îmi spune eu mam gândit. Tudor o sa îl iau cu mine și tu vei rămânea cu toate apartamentele și mașina, că fiindcă tu nu o să te discurci cu el de una singură, când îmi spunea aceste vorbe rupea carnea și presura cu sare, îmi ardea sufletul din mine de durere îmi rupea câte o bucățică din inimă și o arunca,îmi smulgeam părul din cap de durere și el nimic nu făcea. În noaptea acea nu am dormit, ea sa culcat liniștită, eu plângea și avem sufletul rupt. Ca să nu plece el de acasă am acceptat ca să stea și ea o zi două până se va liniștit el. A trecut două zile și el îmi zice dă s-o ducem pe ea la părinții ei dacă vrei ca noi să trăim mai departe pentru Tudorel,ca Tudor să aibă și mama și tata lângă el,am vorbit cu ea nu vreia să se ducă la părinții ei, îi lămuream că pentru Tudor să facă asta, dacă la mine nu sa gândit când a făcut pasul acesta să îmi strice căsnicia, nu a vrut și gata, am dus-o cu forța până la mașină, cum mergeam pe drum spre aeroport ea îmi zice Victoria nu mă duce la avion,eu îți mulțumesc că ești bună cu mine, dar eu îl iubesc pe Gheorghe și nu pot fără el, el a fost primul meu bărbat în viață, și eu vreau să trăiesc cu el,îmi ardea în mine sufletul, îmi venea să o omor, dar eu i-am spus Carolina singură ți-ai făcut cu capul tău ce ai acuma, eu n-am să las ca copilul meu să sufere, eu mi-am dorit prea mult acest copil și pentru o prostie de-a voastră eu n-am să îmi las copilul nefericit…așa că ți-ai făcut acum suferă tu dar nu copilul meu… Am ajuns la aeroport păi ce credeți că am putut să o dăm la aeroport, nu o puteam zmulge din mașină, el mă lăsa să mă lupt singură, am tras-o ea mă făcea în tot felul,clar că și eu nu tăceam o și mai pălmuiam, până la urmă eu singură n-am reușit am venit acasă înapoi…

Ea a început și îl manipula pe el, că il iubeste și sa vină după ea, numai ca sa nu o alungăm în țară la părinții ei, el punea botul pe lăbuțe și fugea după ea, peste câteva ore vine el, și zice de o mai văd în casă o omoară, apoi ea iar venea el se liniștea și iar fugea cu ea,stătea cu Tudor la fereastră și-i vedeam cum treceau cu mașina pe lângă casă și nu întra să mă vadă cât de distrusă eram și copilul de la ceea că mă vedea că plâng avea dureri de burtă. Așa a durat cam vrio trei zile se duceau si veneau când doreau ei.

Într-o seara au venit și ea sa culcat eu am mai vorbit cu el să se oprească din ceea ce face că ma distruge el nimic nu îmi vorbea, eu am văzut că nu am cu cine vorbi și m-am dus lângă Tudor și am ațipit, fix cinsprezece minute, m-am trezit speriata, fug direct la bucătărie unde el era când am discutat și nu era, fug la Carolina ea dormea liniștită, o trezesc îi spun unde-i Gheorghe, ea nu știe, îi zic stai cu Tudor eu ies afara, îl sunam, ba avea telefonul închis, ba mergea sunetul, l-am cautat mai bine de 2 ore prin tot orașul, când am văzut că nu dau de el am plecat la politie să declar că a dispărut, între timp tot îl sunam el îmi trimite un mesaj,, Victoria Iartă-mă te rog pentru tot ce ți-am făcut, tu nu meriți să suferi, tu nu meriți așa viață, eu nu am fost în stare să te fac fericita până la urmă, ai grija de Tudor, eu de acolo de sus am să vă veghez,VA IUBESC… Trimite cu o poză cu picioarele lui de pe o clădire foarte înaltă unde oamenii abea de-i vedeam. Și cum am primit acel mesaj îl rugam să nu facă așa prostie am discutat așa puțin cu el, am dat mesajul la poliție și poza, ei doar au făcut un dosar, dar tare nu s-au dat în vânt să-l caute, mie mi-a venit în cap ca să-i zic la soț eu sunt la poliție și ei vin să te caute, el îmi spune, spune-i la poliție să rupă dosarul că tu gata mai găsit, poliția mie mi-a zis bine așa facem dacă el se prezintă la secție ca să vedem dacă cu domnul totul e bine, clar soțul nu sa prezentat, dar în schimb a venit cu mine să se vadă, mi-o zis unde să ne vedem, și când l-am văzut mergea șchiopătând și eu alergam în fața lui și el ma cuprins și ma mângâiat, îmi zicea dece îmi vrei binele, după cât rău ți-am provocat. Am discutat cu el cum facem, clar că el nu avea nici un interes să mă ajute,gândul lui era să-i las să plece, ca să fie ei fericiți, eu asta nu puteam concepe, era prea greu pentru mine ca să înțeleg că degeaba mă zbat oricum ce a fost nu o să mai fie. A trecut două zile și era duminica, duminica este autobus care pleacă în țară, și ne-am înțeles cu soțul să o ducă la autobus, ea tot nu vrea sa plece se forța să scape din mâinile lui, până la urmă sa dus ea, au ieșit din casă și nu s-au mai întors, eu îl sunam el nu răspundea eu stăteam cu Tudor acasă și nam putut să plec cu ei, și așteptam apel de la el,și primesc peste câtevai minute sms, îmi scrie Victoria îmi pare rău dar eu cu Carolina ne-am hotărât să rămânem împreună, ea i-a spus mamei ei că noi doi suntem împreună,ieși puțin cu Tudor afară, că eu am să vin mâine să-l iau de la școală. Încă o data mă apasă la buba care durea, încă odată ma făcut să sufăr,ca de un câine își băteau joc de mine, zmulgeam pielea de durere de pe mine cu unghiile,mă băteam cu pumnul în cap îmi puneam pernă pe față ca să mă înăbuș, așa printre lacrimi îi scriu…ok bine e alegerea ta eu nu mai pot face nimic, eu îl omor pe Tudor cu cuțitu și îmi i-au viața și mie, nu o să mai ai la cine să te întorci mâine. El nu a răspuns nimic, și în noaptea acea nu a venit acasă, pentru mine clar a fost noaptea albă, plângeam în genunchi la patul lui Tudor, și-i ziceam să mă ierte că n-am fost în stare să-i îl țin pe tatăl lui acasă lângă el, și mă rugam la Dumnezeu, îl rugam să-i dea înțelepciune să-l întoarcă acasă,eu nu îmi închipuiam viața fără el, nu credeam că el face asta,îl rugam pe Dumnezeu să mă ierte dacă am greșit și să oprească odată tot chinul aceasta prin care trece, eu nu sunt Isus Doamne ca să mă pui la atâtea încercări, eu nu puteam să cred că el este atât de rece cu mine, noi eram unul pentru altul ne iubeam mult, faceam totul împreună, comunicam foarte mult făceam planuri,îl susțineam în toate ce vrea să facă, ne înțelegem din priviri din mimică…

Cei drept de când a venit ea în casa noastră s-au cam tăiat din orele noastre de comunicare.

După vrio trei săptămâni de dus venit când voiau ei, sau decis să își ea casa împreun în chirie, s-a mutat ei împreună au stat credcă vrio 3 luni, în tot acest timp mă țineam de capul lui să vină acasă, mă puneam în genunchi urlam de durer în fața lui,și mă târa prin casă după piciorul lui, nu ma dezlipeam de el, îl implora și mă umileam până la ultima picătură, el îmi spunea cu răutate dute fă și dormi cum ai dormit și toți acești 3 ani, eu cu tine nu m-am simțit așa de bine cum mam simțit cu ea, când am făcut dragoste cu ea prima dată tremuram pe ea, te-ai îngrășat ca o vacă cine să se mai uite la tine,o să îl iau și pe Tudor și vei rămâne singură cu apartamentele tale, că așa ți-ai dorit să fii bogată, dar nu îți controlai omul de lângă tine, îmi curgeau lacrimile unul după altul eram împietrită de durere nu mai aveam nimic de spus, doar mă rugam la Dumnezeu să desfacă pământ să întru în el,mă acuzam pe mine spuneam că el are dreptate, că eu am devenit mai grăsuță, aveam șaizeci și șapte de kg la un un metru șaizeci și șapte ,dar dece devenisem grasă, nu se întreabă de la naștere și de la stresul care mi-l făcea zilnic, mâncăm exagerat de mult și încă și noaptea.

El se mai liniști-se, cred că realiza că mă rănea și cu cuvinte lui și cum eram în genunchi ea și mă ridica și îmi zicea nu te distruge, nu are rost, nu pot să mă întorc, îl ai pe Tudorel lângă tine ai totul al tău, ai casă ai mașină, fii deșteptă, că o să îți găsești tu un soț mai bun ca mine că meriți că ești prea bună ai lucru bun o să găsești de la tine de la lucru pe cineva, eu îi spuneam nu am nevoie de nimeni eu pe tine te vreau, tu ești tata copilul meu, cu tine vreau să crească, el iar spunea Tudor o să mă a aibă și pe mine, tu fii deștepta cum ți-am spus , și nu căuta tu bărbați lasă ei să te caute pe tine,rupea sufletul din mine rupea carnea și punea sare, mă ustura de durere dar așa continua să mă rănescă…

Nu aveam poftă de mâncare, nu mai mâncasem deja de aproape lună nimic în afară de câte o gurița de apa, și-i gustam mâncarea lui Tudor când i-o preparam, el când vedea că mă usuc, mă impunea să mâninc, îmi zice că mi-ar părea foarte rău dacă s-ar întâmpla ceva grav cu tine. Era ajunul de Crăciun a venit să îl ea pe Tudor la plimbare prin Paris, abea atunci am realizat că era pentru prima dată în viață când nu aveam măcar o decorație de Crăciun, în casă mea și în sufletul meu nu exista nici o urmă de sărbătoare, au venit nepoții mei din Irlanda ca să sărbătorim împreun și eu măcar nu am putut să-i primesc în casa mea, stăteam singur și ma uitam pe geam și îmi plângeam durerea și chinul care îl suportam zilnic. Într-o dimineață vine acasă și îmi cere cardul de bani, eu nu am dorit să il dau, fiindcă cardul era la amândoi și el deja scosese mult din el, și a văzut că nu îl dau ma luat la bătut cu fierul de aspirator, în dimineața acea am mers să declar la poliție, poliția a făcut ancheta, dar lucru nu și l-au îndeplinit. Timpul trecerea eu nu mă puteam liniști plângeam într-una, deja mergeam pe a doua lună, de la tot chinul meu apa mă mai ținea pe picioare, eu deja nu mai avem forță să merg pe drum, mergeam spre lucru ca un robot, nu vedeam nimic în jur,ascultam doar muzică în urechi, la un moment dat aveam impresia că mi-am spart timpanele, că nu mai suna așa bine muzica în ureche, și la lucru, acasă și pe drum ascultam muzică . Începeam să înțeleg că nu are rost să mă distrug atâta, Tudor o să aibă nevoie de mamă sănătoasa, așa că trebuie să fac cevai cât mai repede ca să nu mă mai distrug.

Și într-o vineri după masa mă gândeam ce să fac să nu mai plâng atâta, că mă distrug și Tudor nu o să mai aibă mama sănătoasă, și am zis trebuie să comunic cu lumea, dar care lume, cum să comunic că eu nu puteam vorbi cu lumea că eram închisă în mine, și așa cum mă gândeam, în timpul acela mă uitam pe un site de socializare , și pe acel sit mi-a apărut o publicitate a unui alt site unde poți comunica cu bărbați și femei singure, și tot atunci am întrat pe acest site m-am înregistrat, și am început a comunica cu bărbați, ce aveam să vorbesc, le spuneam povestea mea prin ce treceam, unii mă ascultau alții nu doreau, lumea e diferita fiecare alege cel înteresează, și de acolo am început sa vorbeasc un băiat mai mult timp, și Gheorghe a văzut că eu nu mai plâng așa mult, și a început să caute dece, și mi-a căutat prin mailuri și a găsit că sunt înregistrata pe acel site, și într-o seara a venit el ca să vorbesca cu mine, dar eu îl ignoram, eram concentrata în telefon că vorbeam cu acel băiat, și îmi dă așa o întrebare ce facem Victoria mai departe, eu l-am ignorat și i-am zis dapoi ai ales ce, ce mai vrei să facem? El sa înervezat, și mi-o zis lasă telefonul că eu vorbesc cu tine, am venit să vedem trăim mai departe sau nu, eu nu iam răspuns nimic, lasă telefonul cela ca eu nu vreau tu să fii curvă, eu i-am răspuns, lasă-mă așa curvă, rău am făcut că am spus asta ma luat la bătaie că am crezut că nu scap vie din mâinile lui, și mi-a pus mâna la gura și nas, ma strâns așa de tare, că am avut impresia că am rămas fără de dinții din părți, mă înăbușit cu mana la gură și nas, nu avem aer, peste câteva secunde ma lăsat tremuram toată, nu puteam să mă țin pe picioare, și când ma lasă îmi spune, tu ai înțeles, la mine tu curvă nu ai să fii, și eu de frica îi ziceam iartă-mă, iartă-mă nam să mai zic așa,el îmi vorbea eu nu înțelegeam nimic ce îmi vorbea eram stresa tă și din cauza asta nu ma puteam concentra. După el sa culcat lângă Tudorel, iar eu am stat toată noaptea de frică să nu vină să mă omoare în somn, și dimineața m-am dus iar la poliție, polițiștii au făcut anchetă, dar data aceasta ei și-au făcut treaba, au venit cu mine odată și au întrat peste el, și l-au luat cu ei la secție, lau ținut 24 de ore sapoi iau dat drumul, aceste 24 de ore au fost un calvar pentru mine stăteam în cadă liniștită și aveam impresia că a întrat el în casă să îmi fure copilul, eu nu știam că el stă închis, nu știam nimic de el, a mai venit și nepoata în ziua acea și a bătut foarte tare la ușa de două ori și fugea și se ascunde pe scări ca să nu văd cine bate, de frică ce aveam sunam la politie și le ziceam că cinevai a venit la ușă și plângeam de frică, și ei m-au asigurat că nui el, finda ça e la ei închis, i-au interzis să se apropie de casă și de mine jumătate de an, a durat asa cam vrio 3 săptămâni să nu stea acasă, după el deja noaptea stătea acasă, dar ziau se vedea cu ea avea grija de ea îi plătea casă masă totul, acasă era doar că eu să nu fiu curvă, a trecut vrio citevai zile și cevai a găsit pe internet ce făcea Carolina, și în noaptea acea sa sculat să se pornească la ea, și eu l-am văzut că-i înervat și îl rugam să nu se ducă, că o va omorâ, dar peste o oră jumate îmi trimite o poză cu ea tunsă cheală, a căzut casa peste mine, de frică ma apucat burta și am avut dizenterie cam o oră ma duceam apă de la stres, îl sunam îl scriam nu mia răspuns , peste câteva minute mă sună el și îmi zici, Victoria nu îți face griji eu n-o bat, ea singură sa tuns, așa a fost înțelegerea noastră, că dacă ea încalcă și se vedea sau se scrie cu cineva până îmi vin eu în fire apoi ea se va tunde singură, și așa și a făcut sa tuns singură, plângeam de dureri că ce a făcut că mi-e îmi era jale de ea că-i nepoata mea, l-am așteptat toată noaptea până a venit el, pe la ora patru dimineaț a întrat în casă.

Peste două luni și familia mea au început să își facă griji de mine, și într-o seară a venit sora mea la mine să vada cei cu mine dece nu le răspund la telefon,eu nu aveam putere să le spun lora ce mi sa întâmplat, îmi era și rușine să le spun, am spus doar lu mama lu Carolina, ca să ma ajute dar cum am înțeles ea tot nu ma crezut nici atunci, sau sa făcut, ca nu ma crede, nu știu doar Dumnezeu știe. A venit sora care e aici și ea în Paris , când ma vazut în ce stare eram, zicea că ea nu poate să creadă ce vede, eu eram uscată în fața ochilor ei, defapt eu continuam să mă usuc, nu avem absolut poftă de mâncare, abea apa de o puteam înghiți. Ea vorbea cu mine eu nu prea îi răspundeam. A mai stat ea și vine el acasă ca să îl aducă pe Tudor de la grădiniță, că el seara îl aducea, și eu dimineața îl lăsăm la grădiniță. Sora a mai rămas puțin și am început să-i povestesc ce sa întâmplat, și deacolo ea sa înervat, și la sunat pe tata lui nepoată, lui mamsa lui frații ei… Și a răscolit toată lumea a pus-o la curent, sau începutul de acolo alt greu, mă învinovățeau el și Carolina dece le-am spus la toată familia,mama nici nu știa încă, că oarecum am protejat-o, mama ținea mult la el, și dacă i-aș spune sar scârbi tare mult, un timp mama nu știa nimic, nimeni nu ia suflat un cuvânt, dar în sufletul ei cevai simțea că la mine e în neregulă, că nu-i răspundeam la telefon.

Eu am fost închisă în mine nu reușeam să comunic cu lumea, preferam să stau singur, ascultam muzica și plângeam, până la urmă sora ea spus mamei că uite ce are Victoria , mama imediat a lăsat casa și avenit la mine, dar cum eu nu răspundeam la telefon, a luat-o sora la ea și a fost nevoie să treacă aproape 3 săptămâni până i-am acceptat mamei să vină la mine, când ma văzut cât de mică am rămas a început sărmana a plânge și mă cuprindea, eu eram rece cu ea, pentru că în sufletul meu o învinovățeam pe ea de toate cele întâmplate, findacă nu a vrut să vina să stea cu Tudor, că ziceam dacă ea venea, nu se ajungea așa. Deja eram obosită de toată suferința mea, de bătaia de joc din parte lor, și m-am gândit să îl pun la încercare pe el, am luat mi-am luat bilet și i-am spus ca plec la București, i-am spus eu nu mai pot lupta cu tine prefer să plec să îmi refac viața, el când a auzit a venit și a stat acasă cu noi câteva zile,cu o noapte innaite să plec ma rugat să nu plec,stăteam și vorbeam cu el și îl vedeam că-i pare rău că plec, eu am plecat la București, am stat trei zile închisă în casă și plângeam și regretam la ce a ajuns cuplul nostru, mă gândeam oare se va schimba el când mă voi întoarce sau nu.El îmi scria mă întreb ce fac unde sunt cu ce mă ocup, îmi trimitea poze cu Tudor, credeam că el stă singur cu Tudor acasă, dar când am ajuns acasă băiatul mi-o zis, că Carolina a dormit aici cu mine și tata. Atunci am zis nu are rost să mă mai stresez și să-l ascult ce vrea el, că el face ce vrea el, așa că am să îmi caut de mine și de copilul meu, el ducă se unde o vrea și cu cine o vrea. Când m-am întors am adus-o pe mama de la sora mea, a stat mama o luna la mine, ma ajutat să mă liniștesc avea mare grijă de Tudor,și de mine, stătea sărmana și se ruga la Dumnezeu să rezolve problema, să-i dea minte lui Gheorghe să se întoarcă la copilul lui, plângea sărmana toată ziua când vedea prin ce trec, eu nu o linișteam că singură eram distrusă și aveam inima împietrită…
El avea grijă întotdeauna să-l aducă pe copil de la școală îl aducea acasă stătea cu el până veneam eu de la lucru, ș-apoi el pleacă la nepoată, ieșea pe ușă când mama doarmea ca să nu-l vadă mama că iese, se rușina de mama într-un fel, sa dus mama acasă. Peste o lună a plecat și el în țară cu Tudor la începutul lunii aprilie la un sanatoriu ca să se odihnească puțin cu băiatul. Între timp eu cautam pe cinevai la chirie ca să nu plăteasc eu singură creditul, să am ajutor, și au venit doi băieți, Sașa și Andrei care i-am acceptat, că aveau criterii care mă aranja, a doua săptămâna de când a venit chiriași am invitat-o pe nepoata să vină la mine să vorbesc cu ea să-l alunge pe Gheorghe de la ea, că ea trebuie să înțeleagă că el are copil și eu niciodată n-am să-i dau divorț cât nu s-ar zabate el, și el no să se zbat cu mine fiindcă el nu o să vrea niciodată să dea banii în vânt,, că el e o persoana care orice ban este calculat, nu va da pe așa cevai.

Cât am mai vorbit cu ea am invitat-o să mânânce, făcusem mămăligă și băieți au făcut carne de iepure cu rață la tigaie și am scos și cu brânză,și așa cât am mâncat s-a împrietenit cu Sașa de la noi de la chirie și și-au dat prietenie pe instagram, după ce am mâncat, ei au plecat și au condus-o până acasă, în săptămâna acea în week-end a fost ziua lui Sașa a făcut-o ziua de naștere la noi în casă,au cumpărat bere multă și a pus pozele pe instagram, și a văzut nepoata, și imediat ea spus soțului, și adoua zi ma suna soțul din vacanță și a început să mă ea la ocară ce înseamnă în casa acea, cei cu sărbătoarea acea, și eu ca proasta plină de frică nu-i recunoașteam adevărul, și îl mințeam de frică, până la urmă am recunoscut, el își ieșea din minți, că nu-i venea să creadă , că eu am permis așa cevai, mi-a zis când vin acasă te omoară, sau mai bine fugi să dispar să nu știe nimeni de tine dacă nu vrei să mori, el avea gelozie credea că mă apuc de distrabalarea.
Până ce a venit el din țară, apele sau mai liniștit, îmi dădea să vorbesc cu Tudorel, că el știa, că eu fără Tudor nu pot până nu știu că-i în siguranță. Într-o seară îi zic dă-mi să vorbesc cu Tudor, el îmi spune că-i la mama lui nepoata mea, am fost să îmi ies din minți, îl trimeteam să se ducă să îl ea de la ea, îmi era frica să nu-i facă vreun rău copilul,mă panicasem și nu mă puteam liniști până nu îl știam în siguranță, el îmi zicea nu îți face griji că nimeni nimic nu o să-i facă, plângeam și-l imploram, îl trimiteam dar nu s-a dus, și am luat și am trimis-o pe mama să doarmă cu Tudorel, și așa a făcut mama, cum am știut că-i cu Tudor mam liniștit.
A venit el din țară, i-am așteptat foarte bucuroasă că îmi era enorm dor de ei, chiar și de el îmi era dor eu îl iubesc încă find că noi multe am construit împreună și nu pot încă să arunc așa totul în aer, chiar dacă el îmi făce atâta rău, eu nu îl luam ca rău pentru că sunt oarbă de dragul lui, au venit totul bine și frumos îi așteaptam cu nerăbdare, Tudor mi-a adus o floricica a rupt-o de afara, l-am sărutat pe Tudor m-am jucat i-am spus ca mi-o lipsit enorm, și el bucuros că a ajuns acasă, mă cuprindea căuta să se joace cu mine la infinit, simțeam că i-am lipsit, îmi povestea cum a petrecut la sanatoriul, îi placea că-i făceau masaje acolo. După un timp așteptam că el se va duce la nepoata, nu sa dus a trecut seara acea, dar se scriau vedeam, a trecut mai mult timp el nu pleca nu înțeleg, și îl întreb tu ce faci? Ne jucam în continu de viața , el îmi zice e casa mea stau și eu în ea cum stai și tu, am zis bine stai.
Spre sfârșitul lunii aprilie de paști am plecat eu cu Tudor în vacanță peste o săptămână de la venirea lor din țară, și așa îi dădeam și eu să vorbească cu Tudor cum e normal, într-o dimineață îmi trimite poze el la munți dar nu îmi arată că-i cu Carolina, el singur, și așa mi-o și zis că-i singur, și întru pe instagram, văd nepoata își pune un vidio cu același loc de unde e el, a căzut casa peste mine, dau să-i scriu ce credeți, ma blocat, și mă deblocheza peste două zile, nici nevoie nu avut de copil două zile, îl scriu dupa ce ma deblochează, îmi zice ce nevoie ai tu de mine, eu ție nu îți zic nimic,te-ai vurut la Irlanda stai la Irlanda liniștită,și eu îi zic, cum nu spui nimic, numai au făcut sărbătoare în casă Sașa și Andrei și te-a apucat toți dracii, dar să mă mai duc așa ca tine, te apuci rău de mine a nu îmi da pace, îi spun eu așa, și iar ma blocat, venim înapoi cu Tudor acasă în Paris îl găsim acasă, ca și cum nimic nu a fost și mi se zâmbește în față parcă nu a mâncat usturoi și nu miroase. De atunci el doarme acasă se face cinci luni, și chinul continuă… El îmi zice că nu mai are nimic cu ea, dar cu aproape o lună in urmă i-am găsit poze de a ei cu pielea în calculatorul lui, cum mă vede că adorm ziua în week-end cevai hop fuge la ea, odată în timp ce adormisem el sa pregăti să fuga la ea, eu în acel timp am deschis ochii și-i zic unde te duci, mă minte că la mașină, eu am avut o presimțire și nici o secunda de când a ieșit pe ușă n-am lăsat și fuga pe scări cu Tudor în brațe după el, ma văzut a început să zâmbesca și blochează ușile dar cu fereastra deschisă am luat și am dat copilul pe fereastră și am întrat și eu, nu l-am lăsat să plece, ori te duci cu totul, ori deloc așa i-am spus, el iar îmi zicea, că îl țin sub papuc, că nu are dreptul să facă nimic, eu iam spus e din cauza ta nu ai dreptul, am stat așa în mașină până sa mai liniștești și a luat copilul și am întrat în casă, am simțit că oarecum era mulțumit că l-am oprit.
În fiecare zi se vede cu ea, vorbesc la telefon foarte mult.
Poate o să ma întrebați dece nu plec de la el, îmi iubesc prea mult copilul ca să-l fac nefericit, eu l-am dorit acest copil mai mult ca ochii mei, și acum eu din orgoliu că soțul ma înșelat să îmi fac copilul nefericit,toți bărbații înșelă, așa că nu voi găsi eu mai bun de cât am deja,lasă-l el să stea lângă copil,eu nu am nevoie la moment pe nimeni în viața mea, cel mai important este să îmi văd copilul fericit. De cât să fac copilul să sufere, mai bine îl fac pe el nefericit lângă mine într-o casă, copilul ne iubește mult, și copilul nu poate să aleagă dintre mine și soț, i-am spus odată la copil, că uite mami cu tati nu se mai înțeleg, și ne vom separa, el a început a plânge cu lacrimi de durere, și îmi era foarte milă de el, l-am cuprins și i-am spus, mami îți promite, ca atâta timp cât ai nevoie de mami și tati, noi vom fi cu tine, lângă tine, ma cuprins de picior și nu mă lăsa și îmi zice eu vreau să stau cu tine și tati, peste câteva minute a început a vomitat din cauza stresului, și atunci mi-am dat seama și am spus eu nam să las ca copilul meu să suferă din cauza celor mari care greșesc fără să se gândească la consecințe, lasă ei sa plătească pentru greșelile lor, dar nu copilul meu. Într-o zi îi zic cum ai putut să pierzi așa ușor respectul și dragostea pentru mine, ai aruncat ușor in aer 10 ani de căsătorie, el îmi zice că dacă nu țineam la tine nu mă mai întorceam acasă, dar ea îi spune lui, fiindcă Victoria s-a apucat de vorbit cu băieții pe internet, el sa intors acasă, el spune nu din cauza asta sa întors. Eu îi spun lui bine ca a-ți crezut că mam apucat de destrăbălat, ca așa ai venit acasă, și copilul meu e fericit, îmi răspunde că nu din cauza asta am venit acasă.
Acum e acasă lucrurile nustiu dacă merg spre bine s-au nu, ei continuie sa vorbească, poate și se văd, când eu sunt la lucru, în weekend numai fuge, e acasă cu noi ieșim toți trei s-au stăm acasă,
Pot să vă dau un sfat la toată experiența mea,, nu neglijați soții, s-au soțiile, bărbații îs ca copii, ei doresc alintați, iubiți, jucați, eu am pus preț pe bani, ca să facem cât mai mulți bani, și am neglijat familia. Lucram amândoi mult, eu nu știu când el avea timp pentru amantă. Aveam planuri și trebuia să le realizăm.
Nu vă trebuiască nimeni să vă ajute la ținut copii s-au orce altceva ajutor, încercați să va descurcați singuri. Și nu mergeți pe încrederea la nimeni urmați-vă instinctul, nu credeți pe nimeni, din propria experienta, nimeni nu îți vrea binele, nimeni.
Și nu în ultimul rând nu va băgați capul în așa zisele aventuri, cum a spus și el de la început era o aventura, până sa ajuns ca să mă distrugă pe mine și familia mea.
E foarte greu de luptat când ești pusă în așa situație,nu vă dați seama câtă durere provocați, dintr-o joacă.

Prețuiți familia e mai presus de cât toată răutate de pe acest pământ, când ții greu imediat fugim în bratele familiei.

Să formezi o echipa este doar începutul, să rămâi împreună este progresul, să lucrezi împreun este succesul.

Istoria va continua….